Brexit, a doua zi. De ce populismul si xenofobia vor avea consecinte nebanuite pentru Marea Britanie

Cristiana Petrariu Bota
By Cristiana Petrariu Bota februarie 2, 2020 15:57

Brexit, a doua zi. De ce populismul si xenofobia vor avea consecinte nebanuite pentru Marea Britanie

Brexit, a doua zi. Incepand de maine, Boris Johnson va trebui sa-si dovedeasca capacitatile de talentat histrion politic. Astazi, insa, acest personaj nu stie sa explice ce fel de relatie comerciala va avea Marea Britanie dupa incheierea perioadei de tranzitie, 31 decembrie 2020.

Ce stim sigur este ca Marea Britanie nu mai poate face doua lucruri: 1. nu mai poate revoca articolul 50 (revenirea in UE nu mai poate avea loc decat prin procedura clasica); 2. cei 72 de parlamentari britanici nu se mai pot intoarce in Parlamentul European. Cu alte cuvinte, britanicii vor trebui sa aplice deciziile Bruxelles-ului mult hulit, la care nu vor avea putere de decizie. Britanicii nu au invatat, oare, ca pe un fundal care abunda de incertitudini, cand nu esti la masa negocierii, trebuie sa te astepti sa fii „in meniu”?

Negocierile unui viitor acord nu vor fi usoare, mai ales in contextul in care negociatorul Michel Barnier s-a comportat ireprosabil, pana acum, in numele UE in negocierile cu UK, nefacand nicio concesie. Sa nu uitam ca britanicii au schimbat pana acum 5 negociatori-sefi pe chestiunea Brexit, in timp ce europenii doar unul. Iar in actualul context, va fi foarte greu ca echipa europeana sa cedeze in fata UK. Unul dintre motive este ca s-ar crea un precedent. Asta desi britanicii au beneficiat de cate o doza de exceptionalism girata de Bruxelles. N-au vrut in Schengen, n-au vrut cote de refugiati, n-au stat la discutii care nu ii priveau in PE, europarlamentarii britanici lasand la dezbateri secretari de rang doi…

Se speculeaza o (traditionala) apropiere de SUA, ceea ce nu mira pe nimeni. Dar, oare, iesirea Regatului Unit din UE nu va insemna o mai mare slugarnicie pentru America lui Donald Trump? In primul rand, influenta Marii Britanii la Washington s-ar putea diminua progresiv, pentru ca tara nu va mai fi o punte transatlantica in inima Europei.

De partea cealalta a ferestrei, scena este a unui Regat Unit care intoarce spatele prietenilor si aliatilor sai, subminand o constructie paneuropeana care, in ciuda defectelor, a adus pacea pe continent dupa secole de razboi.

De luni incepe partajul. Politicienii britanici vor da nas in nas cu negociatorii UE, in joc fiind comertul cu bunuri, serviciile, datele personale, cooperarea la nivel de securitate, etc. Linia rosie este, mai nou, pescuitul. Premierul Boris Johnson a facut deja un anunt foarte dur, si anume ca va impune controale la frontiera pentru toate importurile venite din UE. Pentru transportatori, asta inseamna ca vor urma cozi lungi la granitele Marii Britanii.

Luni, Boris Johnson urmeaza sa-si prezinte viziunea intr-un discurs, in timp ce negociatorul-sef european Michel Barnier isi va detalia prioritatile pentru noua faza de discutii. Pe surse stim ca Boris vrea sa propuna o lege a imigratiei pentru a-si satisface electoratul ultraconservator si antieuropean. Asta ne aminteste ca votul din 2016 a fost si un vot de blam impotriva romanilor si polonezilor. Atunci, David Cameron a facut referendumul din lipsa unei majoritati, insa referendumurile sunt periculoase pentru ca se manifesta votul de protest.

Pe 31 ianuarie am vazut in Parliament Square trei tabere: pro-Brexit, anti-Brexit si o zona de mijloc, o falie cu radacini in Cambridge Analytica de manipulare a opiniei publice. Dosarul Cambridge Analytica este cea mai buna dovada ca algoritmii sunt mai periculosi decat o bomba nucleara. Iar Brexitul e una dintre consecinte.

Saptamana viitoare, Michel Barnier va veni cu un draft al acestui nou acord de negociere. Pe de alta parte, Boris va avea primul discurs dupa Brexit, in calitate de premier. Discursul este adresat direct partii europene de negociere.

Nici UE nu e relaxata. Va trebui sa-si construiasca bugetul in contextul de retragere a Marii Britanii, al doilea cel mai mare contributor la bugetul UE, dupa Germania. Suma va fi acoperita de celelalte tari mai mici ale UE, asadar va creste si ponderea pe care o va avea Romania. Presedintele Romaniei va avea, vineri, o intalnire cu presedintele Consiliului European pentru a prezenta pozitia noastra legata de contributia la bugetul UE. 

Consecintele unui referendum populist abia se contureaza, iar Europa ar trebui sa invete din lectia oferita de Regatul Neunit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. Ce sa intelegem, ca cei 48% care au votat impotriva Brexit sunt mai putin britanici?

PS: Urmandu-si retorica, Marea Britanie ar trebui sa se retraga si din ONU, NATO, FIFA sau Comitetul Olimpic International…

 

loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.